Români participanți la conflictul secesional din America:Eugen Ghica-Comănești și Eugen Alcaz

Eugen Ghica-Comănești și Eugen Alcaz

   Un alt moldovean :Eugen Ghica ,prieten și camarad al lui Dunca ,este cel care a informat-o pe Constanția Dunca ,sora eroului,de moartea acestuia .data sosirii lui Eugen Ghica în America este nesigură.Se crede că a fost înrolat pentru primadată în regimentul de cavalerie din armata generalului Fremont ,deoarece a fost martor ocular la aducerea trupului lui Dunca de pe câmpul de luptă ,a doua zi upă bătălie de la Cross-Kays .De asemenea ,el însuși era rănit când i-a scris Constanției Dunca,dezvaluindu-i împrejurarile moarții fratelui săau .Eugen Ghica-Comănești a luat parte la campania din Portul Hudson și a demisionat din armată la sfârșitul anului 1863 .Când s-a întors în România ,s-a dedicat vieții politice fiind ales de mai multe ori senator.

    Printre voluntarii primului lot ,chemați de președintele Lincoln ,în aprilie 1861,pentru 3 luni ,se numără și Eugen Alcaz ,moldovean de origine.Înrolat în armata nordista încă din primele zile ale războiului ela căzut,probabil ,în lupta de la Bull-Run 

Read More

Români participanți la conflictul secesional din America:Căpitanul Emanoil Boteanu

Căpitanul Emanoil Boteanu și misiunea sa în America

  Născut în 1836,căpitanul Emanoil Boteanu a fost înaintat cîpitan pe vremea domniei lui Cuza.Apoi ,ca ofițer superior ,a participat la Razboiul pentru Independență.El făcea parte din grupul de ofițeri pe care Cuza Vodă îî pregătea în vederea reorganizării și modernizării armatei române.A fost trimis în Statele Unite în scopul instruirii în practica războiului.

   Scopul misiunii sale ,de a studia arta resbelului ,îl obliga pe Boteanu să observe și să consemneze ceea ce era caracteristic și nou în organizarea ,tactica ,strategia armatei nordiste,care susținea cel mai mare război purtat până atunci în istoria modernă.În rapoarte lui ,căpitanul boteanu a furnizat informații pentru armata li Cuza Vodă ,privitoare la organizare, la comandament ,la mijloacele de tranport ,la aprovizionare,la tactică si strategie.Rapoartele lui erau înșoțite de schițe militare ,din care însă s-a păstrat numai una -cea care cuprindea încercuirea și asediul operate de armata lui grant împotriva orașului Petersburg,la sud de richmond,capitala rebelilor.

   În raportul din 15 martie 1865 ,căpitanul dorind a face cunoscuta armta americană la noi ,a dat multe informații despre organizarea acestei instituții în timp de paxce ,despre funcționarea Academiei militare de la West Point,despre superioritatea pregătirii rebelilor.El a analizat încercările tactice și strategice ale lui Lee de a se retrage spre Danville ,spre a se întruni cu armata rebelă a generalului Johnston și a intra în munții Virginiei.De asemenea ,căpitanul notează unele observații asupra armatei unioniste.Înainte de război ,Armata Statelor Unite se compunea din 15-20000 de soldați foarte diciplinați ,comandați de ofițeri capabili ,absolvenți ai Academiei Militare West Point.

Read More

De la comerțul cu sclavi la Razboiul de Secesiune (Partea IV)

Izbucnirea Razboiului de Secesiune

    Carolina de Sud a luat inițiativa în procesul de secesiune.În cadrul unei Convenții întrunite la Charleston,în 20 decembrie 1860 ,cu mult înaintea de inaugurarea lui Lincoln ,s-a decis de către cei prezenți retragerea din Unuiune.Au urmat ȘGeorgia ,Alabama,Florida și MIssissippi.Pentru moment ,statele de frontierăau votat împotriva decesiunii.Cu toate acestea ,în februarie delegații dinșapte state independente s-au întrunit la Montgomery,Alabama și au întemeiat Statele Confederate ale Americii,alegandu-l ca președinte pe Jefferson Davis ,iar ca vicepreședinte pe Alexander N.Stephens.

  Noi eforturide ajungere la un compromis erau făcute acum doar de către statele de frontieră,însă toate planurile de evitare a secesiunii au eșuat ,războiul izbucnin la 12 aprilie 1861 prin atacarea Fortului Sumter de către forțe ale Confederației Statelor din Sud.

   În atmosfera creată de problema sclaviei s-au pregătit armele pentru purtarea unui război .Chestiunea sclaviei fusese cea care separase secțiunile și le forțase să rezolve conflictul prin vărsare se sânge.Mișcarea reformatoare tratase în mod teoretic problema acestei instituții ,având doar suportul comunitaților în care exista tendința asumării responsabilitaților civice.

    Ideea de a deține sclavi a devenit în timp extrem de repugnată pentru mulți americani albi.La aceasta ai contribuit pricipiile iluministe importate din Europa ,care puneau accent pe raționalism.Cheia cunoașterii devine acum rațiunea umană ,și nu revelația divină, sanțiunile divine în legătură cu sclavia apar suspecte pentru mulți americani ,mai ales că nu mai eru conduși de superstiție.Mai mult ,sclavia putea fi apreciata în standerdele raționalismului și cao relicvă a feudalismului barbar .Iluminismul nu a condus automat la măsuri aboliționiste ,în condițiile în care milita pentru apărarea proprietății ,dar a sugerat o modificare a atitudinilor față de această instituție.

    Reformarea țării nu era posibilă decât prin rezolvarea crizei din 1860 ,croză cu numeroase implicații politice ,sociale,filosofice și morale.Sclavia trebuia să dispară!-extinderea autorității federale în teritorii rămânea altfel pusă sub semnul întrebării.   

Read More

Români participanți la conflictul secesional din America:George Pomuț

George Pomuț și participarea sa la Războiul Civil

     Cine a fost George Pomuț?Se presupune că s-a născut în 1818 sau 1827/1828,intr-o familie de români ortodocși din satul Giula în vechiul comitat Bichiș ,aflat astăzi la frontiera vestică a României .Ab solvind Facultatea de Drept din Pesta ,el a devenit procuror ,dar a profesat avocatura până la Revoluția de la 1848.El pleaca în America împrună cu cațiva tovarăși de arme din timpul Revoluției .În 1849 îi găsim numele pe cilindrul Lojei masonice Pithagoras din Ancient din New York.

     Nu se știe cu ce s-a ocupat în New York ,dar în 1852 împreună cu soția sa și alți exilați au plecat în vest stabilindu-se în vecinătatea localității Keokuk-Iowa.Acolo tânărul cuplu a trăit la început în mare săracie .curând Pomuț ,un om sclipitor și întreprinzator ,a acumulat o avere considerabilă dar acesta trădat de un prieten ,pierde tot.

La izbucnirea Razboiului Civil  se înrolează ăn regimentul Iowa.Calitățile sale  militare remarcabile l-au facut să avanseze de la un simplu soldat la gradul de General De Brigadă al Corpului de Voluntari SUA. Generalulm Logan Graham spunea despre Pomuț:"L-am cunoscut pe Pomuț,un ofițer curajos beneficiind de o mare popularitate în rândul camarazilor și soldaților săi. Pomuț a fost nu numai un ofițer de valoare din punct de vedere militar ,ci și un om posesor al unei culturi superioare ,in gentleman cu maniere alese"  

Read More

De la comerțul cu sclavi la Razboiul de Secesiune (Partea II)

Pe lângă vărsarea de sânge din Kansas alt eveniment legat de problema sclaviei va scinda societatea americană și va pune în pericol în pericol existența Uniunii -cazul lui Dred Scott.

     Dred Scott se născuse sclav în virginia ,fiind cumpărat de un medic militar în 1830, a dorit să-și răscumpere liberatea după moartea stăpânului său în 1844.

   El a deschis o acțiune în justiție la tribunalul din Missouri ,folosind ca argument pentru eliberarea sa ,faptul că locuise într-un stat "liber" astfel încât era de la sine înțeles că se eliberase .Procurorul șef de la Curtea Supremă -Roger Taney , a argumentat decizia Curți prin faptul că ,un negru conform Constituției ,nu putea să facă apel la o  Curte Federală deoarece nu era cetățean.Justificările sale ar putea fi reprezenate astfel:

       -negrii nu beneficiau de drepturile înscrise în Constituție ,ei neavând statutul de cetațean ,

        -dacă orice negru liber putea fi prin Constituție cetațean al Statelor Unite ,un sclav nu putea avea această condiție ,iar Scott fusese sclav. El nu devenise liber datorită Compromisului Missouri ,deoarece Congresul nu avea puterea să impună acest Compromis .Dacă Scott nu aducea alte argumente care să-i dovedească libertatea,el rămânea sclav.

       -orice statut ar fi avut Dred Scott în statul liber Illinois ,statutul său la ăntoarcerea în Missouri era determinat de legea acestui stat.Această lege îl considera sclav,deci implicit el nu avea acces într-o Curte Federală.

    Concluzia punctului al doilea reieșea din controversa cu privire la extinderea sclaviei.Decizia potrivit căreia Congresul nu avea puterea de a exclude sclavia din teritorii a determinat riposta firțelor care erai îmotriva sclaviei și o atingere la suveranitatea populară.Astfel ,cazul putea fi decis doar în conformitate cu punctul trei ,fără referiri la celelalte două .Judeătorii Curtis șă Mc.Lean au anunțat prelungirea inutilăa deciziei.Presa aboliționistă și politicienii ostili au atacat Curtea Supremă cu o intensitate nemaiîntâlnită până atunci ,discuțiile secționale incendiare au având probabil rolul lor în precipitarea Războiului Civil.

Read More

De la comerțul cu sclavi la Razboiul de Secesiune (Partea III)

Alegerile din 1860

     Alegerile din 1860 s-au desfășurat în atmosfera incendiară a controverselor politice.Convenția Democrată întrunită la Charleston în 23 aprilie 1860 a scos în evidență diferențele de opinie în cadrul partidului .În momentul alcătuirii unei platforme , participanții au convenit asupra necesitații achiziționării statului Cuba, dar nu au fost de accord cu garanțiile oferite sclaviei ,nici asupra condamnării legilor nordiste referitoare la libertatea personală. În acest punct al discuțiilor ,delegația statului Alabama a părăsit convenția , urmată de delegațiile statelor Arkansas și Delaware .Incapabilă de a se decide asupra unui candidat ,la 3 mai ,convenția a hotărât fixarea unei alte întruniri la 18 iunie ,unde l-au desemnat drept candidat pe Douglas din partea Partidului Democrat.Sudiștii ,care nu au fost de acord cu decizia de la Baltimore ,l-au ales pe Johnn C.Breckinridge din Kentucky drept candidat la funcția de președinte și pe Joseph Lane din oregon la cea de vicepreședinte.

   Convenția Republicană s-a întrunit la Chicago în 16 mai 1860.platforma acesteia promova principiile Declarației de Independență și denunță amenințările cu secesiunea ,politica lui Buchanan în privința Kansas-ului, decizia judecătorească în cazul Dred Scott și comerțul cu sclavi.

   Victoria republicanilor la aceste alegeri s-a datorat și faptului că democrații aveau probleme în cadrul partidului,iar republicanii s-au prezentat mai uniți ca niciodată ,astfel Abraham Lincoln devine președinte.

    În lunile care s-au scurs între alegeri și inaugurarea mandatului lui Lincoln ,națiunea a putut percepe realitatea secesiunii mai bine ca niciodată.În zadar încercau elementele pro-unioniste din Sud să-i convingă pe restul sudiștilor că președintele singur nu putea să intervină în instituțiile interne ale statelor atâta timp cât proprietarii de sclavi dominau încă Congresul și tribunalele.

Read More

Nord contra Sud

Cand pe strazile Washingtonului , aflat in plina constructie, ca si intreaga tara , marii negustori si bancheri din Nord se intalneau cu "aristrocratii" plantatori din Sud , insotiti de suitele lor de sclavi , se fereau sa nu-i murdareasca negrii. La randul lor," aristocratii" din Sud persiflau badarania "bacanilor", a industriasilor , a camatarului din Nord. Se dispretuiau , reciproc si inversunat , ca doua lumi contrarii.
De ce?
La jumatatea secolului al XIX-lea Statele Unite alcatuiau unul dintre statle mari ale lumii.Dar economia , piata interna,nu era nici unitara , nici sudata, nici macar convergenta . Economia aceluiasi stat mergea pe cai diferite:Nordul industrial, Sudul agrar.
Sistemul economic al Nordului impunea un regim vamal protectionist. Sistemul economic al Sudului , dimpotriva , cerea schimbul liber. Tariful vamal isca vescice discutii in Congres si polemici in presa .Carolina de Sud, sub influienta lui Calhoun, s-a impotrivit legii tarifului vamal. Inversunarea impingea pe plantatori sa faca uz de principiul suveranitatii , mergand chiar pana la secesiune. S-a trecut la actiunea de anulare , de "nulificare a legii".Sudul, stapan politiceste, biruia:schimb liber(sa vanda bubmacul clientilor din Europa si sa cumpere de acolo produse industriale ieftine).
Burghezi industriala din Nord, fermieri si muncitori ,fiecare din motive proprii, voiau unificarea pietei interne nord-americane.
Sudul se infatisa ca o societate impietrita de tipare vechi, ramasa la marginea evolutiei moderne a Uniunii. Alaturi, si potriva productiei capitaliste a sistemului burghez din Nord, asa de tanar si de impetuos Sudul pastra si dezvolta sclavia ca o "excrescenta " a capitalismului.Dezvoltarea impetuoasa a industriei adancea mereu conflictul dintre sistemul muncii salariale si sistemul muncii sclave.Fiecare dintre cele doua sisteme din Statele Unite se dezvolta in sensul lui caracteristic. Adica, in fapt , in sensuri contrarii, antagonice: pe cand Nordul se dezvolta impetuos economia inapoiata a Sudului se zbatea intro cronica si necrutatoare criza.

Read More

Banci,comert,orase

De la inceputul  istoriei americane Boston si New York s-au relevat ca iste centre bancare,camataresti. Bancile apartineau indeosebi statelor din Nord. Sudul  era in secetacronica de capital.Specificul economiei sudiste-agrare-ii obliga pe plntatori sa fie debitorii Europei sau ai Nordului.Dependnta rezulta din inpoierea economica  .Si inpoierea economica frana dezvoltarea capitalismulu in Sud,crea conflicte intre yankei si plantatori .
   In 1860 functionau 1601 banci. Existau si se dezvolaatu intr-o lupta de concurenta necrutatoare.Se spunea :"Wild cat Banks- bancile , pisici salbatice".Si comertul era in mainile celor din Nord.  
   A doua zi dupa pacea din 1815 , marfurile engleze au invadat iarasi piata nord-americana.De aici , legi tarifare foarte ridicate-cea din 1816 prevedea tariful vamal de 15-20% ad volerm. Se stavilea concurenta engleza, se aduceau importante venituri statului, se proteja tanara industrie yankee, dar se loveau grav de interesele plantatorilor din Sud . De aceea noul tariff-act din 1826, impus guvernului de catre industriasii din Nord,a fost gratulat de plantatori cu epitetul "tariful ticalosilor".Deocamdata, cea mai mare parte a marfurilor comerciabile extern proveneau din agricultura. Marinarii incarcau pe "flat boats" , grau porumb, carne de porc si coborau pe Ohio si Mississippi pana la New Orleans.
   Intre 1850 si 1860, comertul exterior al Statelor Unite a crescuta de la 230 la 762 milioane de dolari. Dar rolul principal in export in juca bumbacul. Clientul numarul unu era Anglia:cumpara 50% din productia nord-americana de bumbac, Franta, cam 30 %.Pana in 1850 porturile New Orleans si Mobile de la golful Mexic inregistrau fata de New York un trafic dublu de grau , porumb,vite si bumbac.Industria si negotul cu cereale , carne si bumbac au facut din Chicago intre 1840 si 1860n, un oras de 110 000 de locuitori , concurand la rangul de cel mai mare targ de cereale din lume.
Si in sectorul comercial Sudul deficita. Nordul ii furniza marfurile alimentare , cele industriale si adesea importa pentru Sud  produsele din Europa.Aproximativ 40% dn veniturile firmelor newyorkeze rezultau din achizitiile si vanzarile bumbacului sudic. Toate acestea, de fapt, se incadrau in revolutia industriala din Statele Unite.
    Dar iata: criza economica mondiala din 1857, una dintre cele mai pustiitoare. Pornea chiar din Statele Unite. Multe intreprinderi mici si mijlocii au falimentat. Cele puternice insa s-a intarit si mai mult.

Read More

De la comerțul cu sclavi la Razboiul de Secesiune (Partea I)

Resorturile sclaviei America Coloniala

      Calificat uneori ca "degradant" și inuman de majoritatea istoriografilor ,comerțul cu sclavi africani  fost condiția necesară pentru dezvoltarea economica a coloniilor sudice americane și apoi pentru celelalte colonii din Lumea Nouă.

       Comerțul cu sclavi nu a fost invenția Europei ,Islamul deținând antecedentele in contenuntul african în zonele dintre Niger și Darfour,el practicând primul la scară largă acest tip de comerț din aceleași motive pentru care Europa ca apela mai târziula el :lipsa de bărbați pentru sarcinimultiple si foarte grele."Middle Pasage -termen aplicat călătoriei din Africa spre America" este partea componentă a comerțului triunghiular purtat îintre Europa ,Africa și America ,fiin al doilea braț al acestuia.Forma coerentă comerțului transatlantic va fi căpătată în secolul al XVIII-lea ,în secolul al XVII-lea ,el fiind comparativ mic cu ceea ce avea să devină mai târziu.

    Philip Curtin specifica faptul că acest tip de comerț "este un substem al economiei atlantice ,dar este și un subsistem al modelului amplu pe care îl reprezintă societatea vest-africană,al comportamentelor ei, al religiei ,al standardelor sale profesionale ,al proprei sale indentificări."

    Asupra numărului cu sclavi aduși îin America de Nord în perioada coloniala s-au emis mai multe ipoteze.J.P.Franklin menționează pentru anul 1625-25 sclavi negri în Virginia.La jumătatea secolului  al XVII-lea numărul acestora crește la 300 pentru a ajunge la 12000 la o populație albă de 18000 în 1708, în 1715 -23000 negri la o populație de 72 500 albi,iar în 1756-120156 negri la o populație de 173316 albi.

   Clavia in coloniile sudice americane poate fi privită ca o extindere a sistemului ce se dezvoltase în Indiile de Vest ,dar și ca un efect al condițiilor dificile climatice cu care s-a confruntat forța de muncă albă,dar nu în ultimul rând ca mijloc de suplinire a forței de muncă pentru producerea de bunuri.

    Inițial ,numărul sclavilor a crescut prin încurajarea natalității printre sclavi de către stăpânii lor și datorită lipsei unui pericol extrem din partea mediului înconjurător.

Read More

Texas:tutun,zahăr,bumbac,sclavi

   In 1840, Statele Unite numarau 17 milioane de locuitori.Emigratia din Europa sporea mereu, iar expansionismul nu se domolea, ci radia furtums in toate directiile rozei vanturilor. Burghezia engleza,franceza,spaniola pandeau un moment prielnic ca sa ia in stapanire diversele teritorii pustii sau slab populate din America.Dar capitalismul nord-american se simtea suficient de viguros ca sa stapaneasca singur intregul continent american.Extinderea spre Sud si Sud-Vest ii interesa in deosebi pe platatori.De ce ?Culturile industriale de tutun, zahar si mai ales bumbac secatuiau repede solul.Iar pamanturile indienilor prezentau o "cale usoara " pentru solutionarea acestui neajuns.Cumparau tot mai multi sclavi negri si exploatau noile pamanturi trnsformate in plantatii.
     Plantatorii,spunea James Russel Lovell, voiau Texasul ca sa aiba"mai mult loc unde sa ingramadesca sclavii".La inceput urmareau sa-l cuceresca prin sistemul" achizitionarii".
"Independenta "Texasului a tinut pana cand plantatoriibl-au convins pe presedintele Polk,anexuos, inversunat,desi lesne de convins, sa ocupe Texasul.Se spunea:"Texasul tanjeste dupa Uniune".Prin glasul presedintelui Polk,"Manifest destiny"capata o noua formula:daca o parte a continentului ,"care formeza un stat independent,va propune aderarea la federatia nostra , acesta problema va fi rezolvata de noi si de acel stat,far reo interventie straina".I
    Destui burghezi din nordul Statelor Unite se impotriveau anexarii Texasului .Dar nu pentru ca le-ar fi displacut expansionismul.Ci pentru ca nu le connvenea sa sporesca puterea plantatorilor din Sud.Luandu-si seama insa,aceeasi burghezie s-a resemnat repede:in definit si in Texas , ca si in Florida,se puteau vinde produse industriale or agrare din Nord.Si din Texas se putea cumpara bumbac ieftin pentru industia textila din Nord.Si din Texas se puteau construi sosele , cai ferate cu capitalul bancilor din Nord .
   Oricum, gandeau Yankeii, mai bine un Texas de plantatori americani decat unul eglaz sau franzez.Iar istoricii spuneau" tratamentul injust aplicat Mexicului in cazul Texasului" pe seama "dragostei excesive oe care presedintele o nutrea pentru patria sa si a dorintei lui de a vedea Texasul facand parte din Uniune"...
Ca sa demonstreze generozitate in fata lumii intregi si sa capteze bunavointa lui Snta Anna, Polk l-a eliberat din captivitate, cu doua modeste conditii: sa incheie pace ci Statele Unite(recunoscand anexiunea Texasului) si, pentru o suma oarecare de bani , sa cedeze si Califormia.

Read More